Devotional

Se spune ca erau trei prieteni care isi doreau sa urce un munte. In varful acestuia traia un batran intelept pe care isi doreau sa-l cunoasca. La un moment dat ajung ei la o rascruce, iar fiecare si-a ales o alta carare.

Primul a ales o carare abrupta, ce urca drept catre varf. Nu-i pasa de pericole, dorea sa ajunga la batranul din varful muntelui cat mai rapid.

 A doua cale nu era la fel de abrupta, insa strabatea un canion ingust si accidentat.

Iar cel de-al treilea a ales o carare mai lunga ce ocolea muntele serpuind in pante line.

Dupa 7 zile, cel care urcase pe calea cea abrupta a ajuns in varf extenuat, plin de rani sangerande. Nerabdator s-a asezat sa-si astepte prietenii.

Dupa o alta saptamana, ametit de vanturile puternice care i se impotrivisera, ajunse si al doilea. Se aseza in tacere langa cel dintai, asteptand.

Trecura alte doua saptamani si sosi cel de-l treilea, cu fata stralucindu-i de fericire, semn al unei profunde stari de liniste si multumire interioara.

Ceilalti doi erau furiosi pentru ca drumul lor a fost greu si au avut mult de asteptat, in timp ce drumul celui de-al treilea parea sa fi fost o adevarata placere. Asa ca, odata ajunsi la batran, l-au intrebat care drum era cel mai bine ales.

– Ce ai invatat tu? il intreba el pe primul.

– Ca viata este grea si plina de pericole si greutati; ca este plina de suferinta si adeseori ceea ce intalnesc in cale imi poate provoca rani. Ca pentru fiecare pas inainte, trebuie sa duc o lupta incrancenata care ma sleieste de puteri. Asadar… am ales eu calea cea mai buna catre tine?

– Da! ai ales bine… Iar tu, tu ce ai invatat? il intreba pe al doilea.

– Ca in viata multe lucruri ma pot abate din cale; ca uneori pot sa pierd drumul, ajungand cu totul altundeva decat doresc… dar daca nu imi pierd increderea, reusesc pana la urma. Asadar… am ales eu calea cea mai buna catre tine?

– Da! ai ales bine… si tu, ce ai invatat? il intreba pe ultimul.

– Ca ma pot bucura de fiecare pas pe care il fac daca aleg sa am rabdare. Ca, daca privesc cu intelegere, viata nu este o povara grea, ci un miracol la care sunt primit cu bucurie sa iau parte. Ca iubirea care ma inconjoara din toate partile imi poate lumina sufletul daca ii dau voie sa patrunda acolo. Asadar… am ales eu calea cea mai buna catre tine?

– Da! ai ales bine…

Uimiti de raspunsurile batranului, cei trei prieteni au cazut pe ganduri. si au inteles, in sfarsit, ca la orice rascruce pot alege … iar viata fiecaruia este rezultatul alegerilor facute.

in intreaga Scriptura suntem confruntati cu libertatea omului de a alege. Chiar Adam si Eva au avut, inainte de caderea in pacat, libertatea de a alege (Geneza 3) si, din nefericire, au ales gresit. Daca fiintele necazute, in desavarsirea lor, pot sa-si foloseasca in mod gresit vointa libera, cu cat mai mult niste fiinte ca noi, afundate in pacat!

si nu trebuie sa uitam ca vointa libera este exact asa cum suna, libera, ceea ce inseamna ca, indiferent de presiunea la care suntem supusi, atat din interior, cat si din exterior, nu trebuie sa alegem ceva gresit. Prin puterea lui Dumnezeu care lucreaza in noi, putem sa facem alegerile corecte cu vointa libera pe care ne-a dat-o El. De aceea, este important sa ne cantarim cu grija deciziile!

Material cules de Rolland Balasa